Condiţiile inumane în care sunt obligaţi să muncească nepalezii
imigranţi din Qatar oferă imaginea uneia din ţările cele mai bogate de
pe glob, care exploatează una dintre cele mai sărace, pentru a se
pregăti pentru turneul sportiv cel mai popular din lume.
Zeci de muncitori nepalezi au murit în Qatar în ultimele săptămâni şi
alte mii sunt supuşi abuzurilor şi exploataţi la locul de muncă, iar o
anchetă efectuată de Guardian relevă serioase semne de întrebare privind
pregătirile Qatarului pentru a găzdui Cupa Mondială (CM) în 2022. În
vară, muncitorii nepalezi au murit într-o rată de aproape unu pe zi în
Qatar, mulţi dintre ei, foarte tineri, au suferit crize cardiace.
Ancheta a găsit dovezi care sugerează că miile de nepalezi, care
reprezintă cel mai mare grup de muncitori străini în Emirat, sunt
exploataţi şi supuşi unor abuzuri care echivalează sclaviei timpurilor
moderne. Mulţi nepalezi au declarat că nu au mai fost plătiţi de luni de
zile şi şi-au văzut salariile reţinute pentru a fi împiedicaţi să fugă.
De asemenea, angajatorii confiscă paşapoarte şi refuză eliberarea de
cărţi de identitate, reducând muncitorii imigranţi la statut de
muncitori clandestini. Circa 30 de nepalezi s-au refugiat la ambasada
Nepalului din Doha pentru a scăpa de condiţiile inumane la care sunt
supuşi la locurile de muncă.
Ancheta a mai descoperit dovada muncii
forţate în cadrul unui vast proiect mondial de infrastructură pentru
Cupa Mondială. Mulţi muncitori afirmă că doresc să plece, dar firma
angajatoare nu îi lasă. Ancheta a dezvăluit că oamenii care lucrează în
industria mai largă a construcţiilor în Qatar dorm câte 12 într-o cameră
şi se îmbolnăvesc din cauza condiţiilor respingătoare din astfel de
dormitoare mizere. Mulţi susţin că sunt forţaţi să muncească fără a fi
remuneraţi şi cerşesc hrană. Aproape toţi au datorii enorme în Nepal.
Călătoria din platourile Himalayei până în deşertul Peninsulei arabice
costă o avere pentru imigranţi, obligaţi să se îndatoreze pentru a plăti
agenţiile de recrutare. Obligaţia de a rambursa datoria, combinată cu
neplata salariilor, confiscarea de documente şi imposibilitatea
muncitorului de a părăsi locul de muncă reprezintă muncă forţată, o
formă de sclavie modernă care afectează 21 milioane de persoane în lumea
întreagă.
„Dovezile primite de Guardian constituie o dovadă evidentă a
folosirii sistematice a muncii forţate în Qatar”, arată Aidan McQuade,
directorul Anti-Slavery International, organism fondat în 1839.
Reţele obscure
Qatarul are una dintre cele mai numeroase populaţii de muncitori
imigranţi din lume raportat la populaţia naţională. 90% din mâna de
lucru sunt imigranţi şi Emiratul va trebui să recruteze încă până la 1,5
milioane de muncitori pentru a construi stadioane, şosele, porturi şi
hoteluri necesare competiţiei sportive mondiale. Anul trecut, în Qatar
au venit să lucreze peste 100.000 de nepalezi. Sistemul obscur al
firmelor de recrutare a forţei de muncă în Asia şi antreprenorii din
Qatar fac aceşti imigranţi vulnerabili faţă de exploatarea lor. Potrivit
unor estimări, Qatarul va cheltui 100 miliarde dolari în proiectele de
infrastructură pentru susţinerea CM. În afară de nouă stadioane
state-of-the-art, Emiratul s-a angajat să finalizeze şosele noi în
valoare de 20 miliarde dolari şi un dig ce va lega Qatarul de Bahrein,
al cărui cost iniţial este de 4 miliarde dolari, alte 24 miliarde pentru
o reţea feroviară de mare viteză şi 55.000 camere de hotel pentru
găzduirea suporterilor.
Qatargate
O anchetă publicată în acest an de săptămânalul France Football a
vizat dosarul consacrat atribuirii CM 2022 Qatarului, o alegere care
ascunde corupţie şi aranjamente. France Football citează un e-mail
intern al FIFA, în care secretarul general al instituţiei, Jerome Valcke
declară „ei au cumpărat Mondialul 2022”. Ancheta denunţă multiplele
fire ale reţelelor de influenţă ale tentacularei organizaţii
internaţionale, subliniind persistenţa opacităţii. „Qatarul nu a făcut
decât să aplice metodele istorice în acest mediu, insuficienţele şi
incoerenţele modului de guvernare în sport sunt exploatate în
permanenţă”, declara Luc Dayan, preşedinte al RC Lens, apropiat al
autorităţilor de la Doha. Publicaţia franceză evocă şi o reuniune
secretă la Elysée, la 23 noiembrie 2010, zece zile înaintea votului
FIFA, între preşedintele Republicii, Nicolas Sarkozy, prinţul Qatarului,
Tamin bin Hamad al-Thani, Michel Platini, preşedinte UEFA şi Sebastien
Bazin, reprezentantul Colony Capital, la acea vreme proprietarul
clubului Paris Saint-Germain. Cu urmări importante în timp.
