1622461_1446099865632876_5571429120282646875_o

Cultivarea căpșunilor cu folie: Costuri mai mari, dar scapi de grija buruienilor și a secetei

Fermele de căpșuni din România au trecut de câțiva ani la cultivarea căpșunilor cu folie de plastic, o găselniță care ușurează viața agricultorilor și chiar le poate indirect, mări profitul. Agrointel a aflat de la Alin Hotea, un cultivator de căpșuni din Halmeu, Satu Mare, care sunt avantajele, folosirii foliei, dar și care sunt riscurile la care sunt expuse plantele.

Avantaje

Protecție anti-buruieni

Primul avantaj este acela că folia lasă doar stolonul de căpșune să se dezvolte, acesta fiind ”scos” la suprafața printr-un orificiu tăiat, în timp ce buruienile și alte ierburi, nu mai au loc și lumină să răsară. Fermierul scutește, astfel, banii pe care îi dă pe produse de erbicidat.

Protecție anti-secetă

Sistemul de folie este, musai, completat de un sistem de irigație prin picurare, având în vedere că în alt mod, apa nu ar avea cum să ajungă în solul plantației. Astfel, cultura este independentă de precipitații și are nevoie doar de soare ca să se dezvolte și fructele să se coacă. Mai mult, folia nu lasă apa să se evapore ușor din sol, iar stolonii au mereu umiditatea de care au nevoie.

Recoltă timpurie

Folia încălzită pe timpul zilei ajută stolonii să se dezvolte mai repede, așa că recoltarea fructelor în acest sistem se face cu cel puțin două săptămâni mai devreme decât la exploatațiile convenționale din câmp. Acest lucru ajută fermierul să aibă câștiguri mai mari, cunoscut fiind faptul că în prima perioadă în care fructele românești ajung în piețe, prețul lor este mai ridicat, scăzând drastic (cu peste 50%) în perioada de vârf, când piața e invadată.

Fructele mai curate

Căpșunile cultivate cu folie sunt protejate de a se murdări cu pământ, iar fermierul le va vinde mai repede, ele fiind mai arătoase și cu un aspect mai proaspăt. La fructele cultivate în câmp, când plouă, pământul ”sare” și acoperă căpșuna, fiind nevoie, uneori, chiar de spălarea anterioară vânzării.

Dezavantaje

Costuri mai mari

Pentru un hectar cultivat cu căpșuni, costurile instalării sistemului cu folie este de circa 15000 de lei, la care se poate adăuga și folie care să acopere plantele și să grăbească coacerea – alți 5.000 de lei. În mare parte, folia nu poate fi refolosită anul următor.

Stolonii ”se trec” mai repede

Din cauza efectelor de accelerare cauzate de folie, stolonii au o durată de viață mai mică la astfel de exploatații decât la cele convenționale. Astfel, aceștia trebuie înlocuiți după 3 ani, cu un an mai devreme decât ar fi normal.

Profit de 10.000 Euro la hectar pentrru catina!

Cel mai mare cultivator de cătină din România câştigă peste 10.000 de euro la hectar. Secretele lui Alexandru Vulpe

Un cercetător român din Arad a ajuns după aproape 35 de ani de muncă în pomicultură cel mai mare producător de cătină din ţară. Producţia o vinde la nemţi şi obţine un profit de 10.000 de euro/ha.

Alexandru Vulpe a început să se intereseze de cătină încă de pe vremea facultăţii. Ce-i drept, a avut şi şansa să-l aibă profesor pe Victor Cireaşă, promotorul culturii în România. Acesta a fost primul care a observat că planta poate fi luată din flora spontană şi introdusă în cultură, povesteşte Vulpe. După aceea, au urmat mulţi ani de cercetare pentru tânărul absolvent până să culeagă roadele muncii sale.

“Am văzut toată cătina din România. Am luat 3.000 de plante la analiză, din care au rămas 300. O mare parte dintre acestea n-au răspuns la tehnologie, iar în final, am rămas cu cinci soiuri”, spune Vulpe, care şi-a brevetat soiurile şi le-a înscris în Catalogul Oficial.

În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Frumuşeni, lângă Arad, prima fermă pilot profesionistă din România – centru de excelenţă pentru cultura cătinei, cum îi place să spună – , unde au fost cultivate soiuri nobile. Aici are la dispoziţie circa 32 hectare de teren agricol, unde îşi desfăşoară activitatea pe mai multe paliere: ameliorare, pepinieră şi producţie de fructe. Aproape jumătate din suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în întregime în Germania.

Are însă planuri legate şi de procesare (se poate produce susuri, siropuri, ulei etc.) pentru că ar putea să câştige „cu două zerouri mai mult” decât acum. Dacă ţinem cont că potenţialul productiv este de 20 de tone la hectar, iar preţul de vânzare a cătinei este de 1,7-1,9 euro la kilogram, este lesne de înţeles pe ce mizează cercetătorul român. Cătina este un bun antioxidant şi conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de zece ori mai mult decat citricele.

Cât costă să înfiinţezi un hectar de cătină?

Costul pentru plantarea unui hectar de cătină este de 2.500-2.700 de euro, spune Vulpe. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei, se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15 tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte. Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani. Fructele se recoltează în perioada 15 august – 15 septembrie.

Cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la tehnologia de cultură. Este important însă ca plantele să fie irigate, dar oricum cheltuiala cu irigaţia este de 20 de ori mai rentabilă ca la porumb, povesteşte Vulpe. El de exemplu, are venituri de circa 20.000 euro la hectar. Din această sumă, aproape jumătate reprezintă cheltuielile, dar tot îi rămâne un câştig substanţial, spune râzând Vulpe, care adaugă că în mare, investiţia într-un hectar de cătină se amortizează după 7-8 ani.

“Cătina este cea mai profitabilă cultură pomicolă din zona temperată a României. Din păcate, în România nu există un sector de procesare a fructelor şi legumelor”, susţine Vulpe.

În România, în prezent există doar câteva sute de hectare de cătină. Numai Alexandru Vulpe a livrat în acest an material de plantat pentru 302 ha.

Germanii vor cătină, grecii – goji

În 2011, primul an de producţie pentru plantaţia de la Frumuşeni, Alexandru Vulpe a participat la târgul BioFach din Germania unde şi-a găsit şi clienţii. Acum vinde toată producţia în Germania, unde se caută în general cantităţi mari. Cercetătorul vrea însă ca încet-încet să introducă şi în România fructele în stare proaspătă pentru consum. Pentru consum se caută soiuri dulci, în timp ce pentru industrializare soiuri acre care să înlocuiască vitamina C. Dacă reuşeşte să-şi facă o unitate de procesare, cum are de gând, altfel vor sta lucrurile.

Cerere mare este şi pentru materialul de plantat la cătină. Plantele din pepiniera de la Frumuşeni ajung în Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria. Vulpe vinde şi goji, însă doar la comandă. În acest an de exemplu, a produs material de plantat pentru înfiinţarea unei plantaţii de 40 ha de goji în Grecia. Pobabil că munca lui de cercetare nu se va opri aici, sigur mai pregăteşte ceva surprise.

Ca să reuşeşti, în primul rând trebuie să fii de meserie, să ştii ce înseamnă planta, declară Vulpe. Nu este însă o regulă, pentru că are clienţi foarte buni, vameşi şi poliţişti, de exemplu, care au înfiinţat plantaţii perfect. I-a ajutat şi el, însă până la un punct.

Catina o afacere profitabila!

Pont! Un hectar de cătină: investiţie 2.500 de euro, profit: 20.000 de lei/anual

Investiţi 2.500 de euro într-o plantaţie cu cătină pe un hectar de teren şi veţi face profit de 20.000 de lei, asigură Simion Paşca, un fermier din judeţ care vinde material săditor certificat de Institutul de Cercetări de la Mărăcineni şi oferă şi consultanţă celor interesaţi. Veţi avea unde vinde fructele fiindcă la Lechinţa se face o unitate de procesare şi va fi nevoie de o cantitate mare de materie primă.

Simion Paşca a lucrat în Armată, iar în urmă cu câţiva ani s-a pensionat. „Sunt născut în Teaca şi, încă înainte să mă pensionez, pe TVR 2, am văzut o emisiune cu cătina în care apărea inginerul Mladin de la Institutul Mărăcineni Argeş. Dânsul a vorbit foarte frumos despre cătină, cum se cultivă, ce avantanje sunt. Atunci mi-am spus că asta voi face. Am renunţat la orice alte planuri. M-am informat mai mult de pe internet, am cumpărat teren, am fost la Mărăcineni, am discutat cu ei, am fost la Bacău, la fostul institut care s-a privatizat. Am cumpărat, împreună cu un coleg vreo 36 de hectare de teren între Herina şi Lechinţa unde au fost viile IAS, am împărţit suprafaţa în două şi amândoi am plantat la început un hectar-două, după care ne-am extins”, ne-a relatat dânsul.

Simion Paşca a ajuns la vreo şase hectare plantate cu cătină, colegul său la zece. „Am cumpărat puieţi cu 5-7 lei bucata.(1,5 Euro/bucata) Intră 1666 de plante la hectar, dar pe urmă te poţi extinde cu puieţi din plantaţia ta. Cătina are proprietatea de a drajona mult. În jurul plantei mamă apar puieţi de aceeaşi calitate ca şi planta mamă şi atunci îţi poţi permite să te extinzi fără să mai cumperi puieţi de la firme fiindcă toate costă. Eu pot spune însă că înfiinţarea unei plantaţii de cătină pe un hectar, după toate regulile cu aprobările pe care le dă Direcţia Agricolă şi toate cele – că acum le ştiu pe toate – costă în jur de 2.000 – 2.500 de euro cu tot cu puieţi”, ne-a spus Simion Paşca.

După ce fermierul face această investiţie iniţială, el poate începe să propudă material săditor. „Aşa am făcut şi eu. Şi, ca să fiu în legalitate – fiindcă pe internet găseşti sute de vânzători fără acte, fără certificate – eu am luat legătura cu Institutul de Cercetări Mărăcineni Argeş şi am încheiat cu el un contract de colaborare prin care mi-au dat acceptul să multiplic soiurile pe care ei sunt proprietari, respectiv Şerpeni, Piteşti 1 şi Piteşti 2, şi contra unei redevenţe pentru fiecare puiet vândut, în sensul că eu le plătesc lor o redevenţă, eu pot vinde puiet cu certificat de calitate şi conformitate”, ne-a spus Simion Paşca.

El ne-a explicat că după ce se plantează cătina trebuie aşteptat trei ani până apar primele bobiţe. „Cam din anul patru începi să ai pomii încărcaţi cu fructe, dar nu în totalitate. Mulţi cred că această afacere e un fel de El Dorado românesc, dar nu e chiar aşa. E şi aici de muncă. Într-adevăr se câştigă mai mult cam din anul cinci începe să dea producţie mai mare. Dacă plantaţiei îi dai apă şi hrană, adică îngrăşământ, ai producţie. Dacă o plantaţie de cătină sau de orice altceva o întreţii ai şi rezulatate”, ne-a mai spus dânsul.

Întreţinere înseamnă ca, în timpul verii, să fie cosit de două-trei ori terenul plantat cu cătină, să fie făcute la timp tăierile de creştere şi fructificare, să fie udată Dacă peste vară e secetă, cătina trebuie udată, câţiva litri la fiecare puiet la câteva săptămâni. De asemenea, mai poate fi administrat îngrăşământ natural. Iarna trebuie făcute tăierile ca să crească pe verticală şi să rodească.

În Bistriţa-Năsăud, de exemplu, fermierii recoltează cătina cu crenguţe cu tot. Neavând instalaţii frigorifice sunt obligaţi să o predea imediat. “Din experienţa mea, se poate obţine o producţie medie între 8 şi 12 tone la hectar. Investiţia iniţială se recuperează în trei-patru ani, poate şi mai rapid. Cătina se poate vinde cu preţuri între 2 şi 3 lei/kg. Mă refer la crenguţe cu cătină, iar dacă vinzi boabe, kilogramul e 5-6-7 lei, în funcţie de cum negociezi. De pe un hectar se poate câştiga 20.000 de lei profit în condiţiile în care proprietarul respectă indicaţiile specialiştilor. Poate fi o afacere de familie. Investiţia pe un hectar e de maxim 2500 de euro. Bine, se poate să coste şi mai mult dacă cumperi puieţii cu 2,5 euro de la cineva din Arad, dar lauda e mare. Noi vindem puieţii cu sase lei (cu TVA inclus) bucata, ne-a declarat Simion Paşca.

Fermierul ne-a explicat că se poate planta cătină oriunde până la înălţimi de 2000 de metri. “Cătina e foarte puţin pretenţioasă faţă de sol. Singura condiţie e să aibă soare cât mai mult. Să nu fie pe versant nordic”, a spus el.

Din păcate, anul trecut, fermierul s-a confruntat cu o problemă. Colegul său a făcut curăţenie în plantaţia lui şi a dat foc reziduurilor. El nu a putut stăpâni focul aşa încât a pârjolit 20 de hectare de teren inclusiv plantaţia de cătină a lui Simion Paşca. „Nu am reuşit să recuperez nimic, dar cătina a bătut din nou, din pământ. Acum arată satisfăcător, nu peste tot, dar până va fi iar pe rod vor mai trece vreo doi ani. În ciuda acestui fapt, eu sunt convins că afacerea cu cătină este o nişă la nivelul României neacoperită. Orice din agricultură e acoperit, poate doar la viţa-de-vie ar mai fi unele de făcut. Aţi văzut că e producţie şi nu au ce face cu ea. Anul acesta nu a fost secetă, avem grâu şi nu e bine. La cătină dacă sunt 500-1.000 de hectare plantate în România”, a spus Simion Paşca.

Fermierul spune că sunt câţiva procesatori printre care Chimica Bistriţa, dar şi o firmă din Borşa, Maramureş. „Aceste firme prelucrează cătina. Obţin ulei prin presare la rece, cel mai de calitate. E şi cel mai scump. Din păcate, românii nu pot vinde acest ulei la preţul real, de 200-300 de euro/litru şi ne obligă să vindem la 150 de euro/litru. Se mai obţine din cătină sucul din cătină care poate fi simplu, curat, dar şi în amestec cu mere. Cătina conţine vitamina C şi vitamina A. Uleiul de cătină e cel mai bogat produs natural în carotenoide, dupa uleiul de palmier. Are acţiune antiinflamatorie, antibacteriană. Este folosit în tratamentul plagilor şi ulceratiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului gastric sau în ginecologie. Are efecte regenerante, de întinerire şi este folosit în foarte multe boli, atât pentru prevenire, cât şi pentru tratare. Uleiul de cătină este un adevarat elixir pentru ochi. El măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară şi încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Uleiul de cătină conţine cea mai bogată substanţa naturală în vitamina E din lume. Vitamina E este supranumită şi vitamina tinereţii şi a fertilităţii”, a adăugat el.

Un alt avantaj pe care îl au cei care cultivă cătină îl reprezintă subvenţii de la APIA. “Subvenţiile pentru un hectar de cătină sunt la fel ca cele pentru viţă-de-vie şi pomi fructiferi, deci ceva mai mari. Cred de câteva ori dacă faci plantaţii bio. Eu, de exemplu, pentru cinci hectare în sistem ecologic am luat 14.000 de lei. Sunt nişte bani frumoşi cu care îţi acoperi cheltuielile într-un an”, a spus Paşca.

Recent, la Lechinţa, un silvicultor a accesat bani europeni şi a plantat mai multe hectare cu cătină, dar face şi o unitate de procesare, aşa că veţi avea unde preda cătina în caz că vă apucaţi de cultivat această plantă.

Catina si Miere! Sanatate curata intr-un borcan de 800g

Miere + Catina = sănătate într-un borcan de 800

Posted on August 16, 2012 by admin

231

EmailShare
Sharebar

Copii din ziua de astăzi au imunitatea tot mai slabită,cei mai expuşi la bolii fiind cei cu vârsta sub 6 ani.
Aceştia merg la grădiniţe unde contacteaza foarte uşor răceala de la colegii lor.
Vorbeam cu o colegă care îmi spunea că odată la 3- 4 zile trebuie să îşi ţină copilul acasă pentru că a făcut febră puternică, de multe ori în miez de noapte a trebuit să fugă la urgenţe cu el.
Apoi ma intalnesc cu o altă colegă cu care intru în vorbă despre acest subiect şi ea imi spune că nu a avut nici o problema din acest punct de vedere cu fiica ei în varsta de 5 ani.
Oare cum se poate ca într-o grădiniţă anumiţi copii să se îmbolnavească zilnic, iar alţii să radieze de sănătate?

Colega care avea un copil cu imunitate puternică îmi spune că ea zilnic, în fiecare dimineaţă-i oferă copilului o lingura cu amestec de miere si cătina.
Atunci pupilele mele s-au făcut mari de tot, pentru că ştiu ce efect extraordinar are mierea asupra imunităţii, cunoasteam de asemenea cătina, dar nu m-am gandit niciodata că aceste doua produse puse împreuna sunt un adevărat elixir al sănătăţii.
Cătina este o plantă extraordinară ce conţine de aproximativ 10 ori mai multă vitamina C decât citricele, de asemenea este o sursă bogata de vitamina A şi E, dar şi a întregului complex de vitamina B.
Cătina este o plantă care uimeşte însa şi prin cantitatea ridicate de minerale conţinute în fructele ei, dintre acestea putând evidenţia: calciu, magneziu, zinc, fier, molibden şi chiar aur.
Cred că ai auzit de serotenină, hormonul fericirii. Cătina este una dintre puţinele surse de serotenină cu origine vegetală.
Această plantă acopera afectiuni din cele mai diferite:

infecţii oculare;
ulcere;
colite;
hepatită;
ciroză;
hipertensiune;
scleroză;
varice;
stări depresive;
tuberculoză;
astm;
Parkinson

Mierea, la randul ei are un conţinut de microelemente similar cu sângele uman, fiind foarte usor asimilată de organism avand proprietati bactericide, bacteriostatice, cicatrizante si reparatoare.
Nu vreau să mai continui cu prezentarea cătinei şi a mierii, pentru ca voi veni cu câte un articol în care voi scrie separat despre fiecare în parte
Hai sa vedem însa cum anume vă puteti prepara mierea cu cătina, pentru că aşa o să ieşi mult mai ieftin, decât dacă îţi cumperi produsul gata preparat.
Miere + Catina = sănătate într-un borcan
Într-un borcan de 800 g se pun fructe de cătina pâna ce vasul se umple la nivelul a două treimi din capacitate. Apoi se adaugă miere de albine pâna ce se umple borcanul, apoi se lasă 7-10 zile la macerat la rece.
Gustul produsului este unul dulce acrişor, ori ce copil cu siguranţa nu-i poate rezista. O lingură dimineaţa pe stomacul gol şi cu siguranţă organismul o să îţi multumească.
Un alt produs plin de vitamine, minerale şi tot ce e mai bun pentru organism este amestecul dintre miere şi sucul de cătină, la care însă adăugăm şi puţină tinctură de propolis.
Într-un litru de suc de cătină obţinut prin presare la rece se adaugă 400g miere de albine şi o sticluţă de tinctură de propolis. Se omogenizează produsul şi se ţine la rece în frigider.
În fiecare dimineaţă pe stomacul gol se ia câte 50 ml pe stomacul gol. Acest produs face mult mai mult pentru sănătatea ta decât ori ce pliculeţ cu multivitamine şi minerale pe care îl poţi cumpăra din farmacie

Aceste produse reunesc într-un mod extraordinar efectele minunate ale mierii cu acţiunea de excepţie a cătinei asupra organismului vitaminizând şi detoxificând fiecare celulă din corpul uman.
De asemenea mierea cu cătina ajută la refacerea organismului după diverse traume, sau după o perioada de convalescenţă.
Mierea cu catina este şi un excelent energizant de aceea se recomanda a fi consumat dimineaţa pentru ca are un efect mult mai revigorant decat cafeaua.
ACESTE PRODUSE CONTOPESC DE MINUNE EFECTELE MIRACULOASE ALE CĂTINEI CU TOT CE E MAI BUN DIN FIECARE FLOARE… MIEREA
NATURA NE OFERĂ MEREU SOLUŢIILE DE CARE AVEM NEVOIE
Tu ce produse foloseşti pentru creşterea imunităţii?
Ai folosit pâna acum acest produs?
Cu prietenie,
Nicu

- See more at: http://carafacumiere.ro/miere-catina-sanatate-intr-un-borcan-de-800/#sthash.6m4SaqOt.dpuf

Car restauration

Mario Home 1

You are not alone!

Post by DJ AJ.

My generation

Himalayas Bus Ride

AMHT.

Moses

Topinamburul

O legumă pe nedrept uitată: topinamburul

Nume ştiinţific: Helianthus tuberosus (Familia Astaraceae)

Sinonime: napul de pământ, măr de pământ, cartofi porceşti, picioci, trufe, topinambur, pere iernatice, napi porceşti

Se confundă adesea cu napul (Brassica napus din familia Brassicaceae)

Engleză - Jerusalem artichoke, earthpuff, topinambur;
Germană - Erdbine, Erdapfel, Judenkartofel, Topinambur;
Franceză - artichaut de Canada, poire de terre, topinambur.

Importanţa culturii: Ca plantă legumicolă, topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi, destul de dulci şi gustoşi, care se consumă în stare crudă sau gătiţi (fierţi, prăjiţi, salată cu ceapă şi pătrunjel, cu unt topit şi pesmet).

Conţinut: substanţă uscată 22,1%, proteine 1,66%, grăsimi 0,22%, celuloză 1,0%, săruri minerale 1,99%, substanţe extractive neazotoase 8,43% (formate din inulină, zaharoză, levulină şi foarte puţin amidon).

Tuberculii de topinambur recoltati in primavara sunt mult mai dulci decat cei din toamnă datorită transformării amidonului în substanţe dulci. Este de ştiut faptul că napii iernează foarte bine în sol în regiunile reci.

Este recomandat în astenii, tonic, antiseptic, gută, diabet, dispepsie, reumatism. Tuberculii sunt folosiţi ca materie primă în industria spirtului (din 100 kg rezultă 7 - 10 kg alcool şi circa 60 kg borhot) dar şi în fabricarea dulciurilor.

Particularităţi botanice şi biologice: Plantă perenă, care formează în sol organe vegetative, în mod asemănător cartofului. Sistemul radicular pătrunde până la 50-80 cm adâncime. Tuberculii sunt cărnoşi, de diverse forme (sferici, ovali, piriformi, fusiformi), culori (albă, galbenă, roz, roşie sau albăstruie). Topinamburul formează tulpini înalte de 1-3 m, cilindrice, aspru păroase şi ramificate in partea superioară. În condiţiile din ţara noastră înflorirea e târzie iar florile nu fructifică. Seminţele nu ajung la maturitate, motiv pentru care topinamburul se înmulţeşte prin tuberculi.

Exigenţe ecologice: Este rezistent la temperaturile scăzute din iarnă, motiv pentru care poate ierna în sol. Pretenţiile faţă de sol sunt mici, rezultate bune se obţin pe solurile nisipo-argiloase din luncă, afânate, revene, bogate în humus şi calciu, cu pH 6-7,5. Nu suportă solurile grele, prea umede şi reci.

Cultivare:
- Comun - cu tuberculi mici, de culoare roşiatică şi de formă neregulată.
- De Egipt - cu tuberculi mici, de culoare galbenă şi de forma regulată.
- Roşu - cu tuberculi de culoare roşiatică, puţin bronzată, piriformi.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc Compact, iar în alte ţări se cunosc soiurile Fuseau şi New White.

Tehnologia culturii: Se plantează toamna târziu sau primăvara devreme la 70 - 80 cm între rânduri şi la 40 - 50 cm între plante, în cuiburi la o adâncime de 10 - 15 cm. Pentru înfiinţarea unui hectar e necesară cantitatea de 900 – 1200 kg tuberculi.

Boli: Uneori topinamburul poate fi atacat de anumite boli ca Sclerotinia libertiana şi Botrytis cinerea care produc numeroase pete brune pe toate organele plantelor până la distrugerea lor completă. Se previn prin respectarea rotaţiei culturilor şi înlăturarea plantelor infectate. Toamna târziu se taie tulpinile la 30 cm deasupra solului. Producţia la hectar este de 35-45 tone.

Sursă de seminţe bio în România:
Constantin Marius, TG Mures
Telefon: 0751 956 166
Email: mariusrc@yahoo.com

Preţuri orientative pentru tuberculi:
Între 5 – 50 kg la 5 ron/kg
Între 50 – 500 kg la 4 ron/kg
Între 500 – 5000 kg la 3 ron/kg

ruscuta de primavara

Scapa de tahicardie, insuficienta renala si cardiaca cu ruscuta de primavara

Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena.
In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente.
Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele.
Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc.
Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.

Uz intern:- partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii, nefrite cronice, obezitate, arteroscreloza - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.

Contraindicatii:- Se evita utilizarea plantei in cazul bolilor digestive si se foloseste doar cu recomandarea medicului in bolile cardiace. Neuscata, planta are efecte toxice.