Cel mai mare cultivator de cătină din România câştigă peste 10.000 de euro la hectar. Secretele lui Alexandru Vulpe
Un cercetător român din Arad a ajuns după aproape 35 de ani de
muncă în pomicultură cel mai mare producător de cătină din ţară.
Producţia o vinde la nemţi şi obţine un profit de 10.000 de euro/ha.
Alexandru Vulpe a început să se intereseze de cătină încă de pe
vremea facultăţii. Ce-i drept, a avut şi şansa să-l aibă profesor pe
Victor Cireaşă, promotorul culturii în România. Acesta a fost primul
care a observat că planta poate fi luată din flora spontană şi introdusă
în cultură, povesteşte Vulpe. După aceea, au urmat mulţi ani de
cercetare pentru tânărul absolvent până să culeagă roadele muncii sale.
“Am văzut toată cătina din România. Am luat 3.000 de plante la
analiză, din care au rămas 300. O mare parte dintre acestea n-au răspuns
la tehnologie, iar în final, am rămas cu cinci soiuri”, spune Vulpe,
care şi-a brevetat soiurile şi le-a înscris în Catalogul Oficial.
În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Frumuşeni, lângă Arad, prima
fermă pilot profesionistă din România – centru de excelenţă pentru
cultura cătinei, cum îi place să spună – , unde au fost cultivate soiuri
nobile. Aici are la dispoziţie circa 32 hectare de teren
agricol, unde îşi desfăşoară activitatea pe mai multe paliere:
ameliorare, pepinieră şi producţie de fructe. Aproape jumătate din
suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în
întregime în Germania.
Are însă planuri legate şi de procesare (se poate produce susuri,
siropuri, ulei etc.) pentru că ar putea să câştige „cu două zerouri mai
mult” decât acum. Dacă ţinem cont că potenţialul productiv este de 20 de
tone la hectar, iar preţul de vânzare a cătinei este de 1,7-1,9 euro la
kilogram, este lesne de înţeles pe ce mizează cercetătorul român.
Cătina este un bun antioxidant şi conţine de două ori mai multă vitamina
C decât măceşul şi de zece ori mai mult decat citricele.
Cât costă să înfiinţezi un hectar de cătină?
Costul pentru plantarea unui hectar de cătină este de 2.500-2.700 de
euro, spune Vulpe. Până la intrarea pe rod, care are loc în anul trei,
se ajunge însă la cheltuieli de aproximativ 6.000 de euro. În primul an
de producţie, dacă plantele sunt bine întreţinute se obţine şi 12-15
tone la hectar. Se poate ajunge însă şi la 20 de tone la hectar în
următorii ani. În general, producţia maximă este obţinută în anul şapte.
Cătina are o perioadă de producţie de 20-25 de ani. Fructele se
recoltează în perioada 15 august – 15 septembrie.
Cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la
tehnologia de cultură. Este important însă ca plantele să fie irigate,
dar oricum cheltuiala cu irigaţia este de 20 de ori mai rentabilă ca la
porumb, povesteşte Vulpe. El de exemplu, are venituri de circa 20.000
euro la hectar. Din această sumă, aproape jumătate reprezintă
cheltuielile, dar tot îi rămâne un câştig substanţial, spune râzând
Vulpe, care adaugă că în mare, investiţia într-un hectar de cătină se
amortizează după 7-8 ani.
“Cătina este cea mai profitabilă cultură pomicolă din zona temperată a
României. Din păcate, în România nu există un sector de procesare a
fructelor şi legumelor”, susţine Vulpe.
În România, în prezent există doar câteva sute de hectare de cătină.
Numai Alexandru Vulpe a livrat în acest an material de plantat pentru
302 ha.
Germanii vor cătină, grecii – goji
În 2011, primul an de producţie pentru plantaţia de la Frumuşeni,
Alexandru Vulpe a participat la târgul BioFach din Germania unde şi-a
găsit şi clienţii. Acum vinde toată producţia în Germania, unde se caută
în general cantităţi mari. Cercetătorul vrea însă ca încet-încet să
introducă şi în România fructele în stare proaspătă pentru consum.
Pentru consum se caută soiuri dulci, în timp ce pentru industrializare
soiuri acre care să înlocuiască vitamina C. Dacă reuşeşte să-şi facă o
unitate de procesare, cum are de gând, altfel vor sta lucrurile.
Cerere mare este şi pentru materialul de plantat la cătină. Plantele
din pepiniera de la Frumuşeni ajung în Germania, Franţa, Grecia şi
Ungaria. Vulpe vinde şi goji, însă doar la comandă. În acest an de
exemplu, a produs material de plantat pentru înfiinţarea unei plantaţii
de 40 ha de goji în Grecia. Pobabil că munca lui de cercetare nu se va
opri aici, sigur mai pregăteşte ceva surprise.
Ca să reuşeşti, în primul rând trebuie să fii de meserie, să ştii ce
înseamnă planta, declară Vulpe. Nu este însă o regulă, pentru că are
clienţi foarte buni, vameşi şi poliţişti, de exemplu, care au înfiinţat
plantaţii perfect. I-a ajutat şi el, însă până la un punct.
