Topinamburul
O legumă pe nedrept uitată: topinamburul
Sinonime: napul de pământ, măr de pământ, cartofi porceşti, picioci, trufe, topinambur, pere iernatice, napi porceşti
Se confundă adesea cu napul (Brassica napus din familia Brassicaceae)
Engleză - Jerusalem artichoke, earthpuff, topinambur;
Germană - Erdbine, Erdapfel, Judenkartofel, Topinambur;
Franceză - artichaut de Canada, poire de terre, topinambur.
Importanţa culturii: Ca plantă legumicolă, topinamburul se
cultivă pentru tuberculii săi, destul de dulci şi gustoşi, care se
consumă în stare crudă sau gătiţi (fierţi, prăjiţi, salată cu ceapă şi
pătrunjel, cu unt topit şi pesmet).
Conţinut: substanţă uscată 22,1%, proteine 1,66%, grăsimi 0,22%,
celuloză 1,0%, săruri minerale 1,99%, substanţe extractive neazotoase
8,43% (formate din inulină, zaharoză, levulină şi foarte puţin amidon).
Tuberculii de topinambur recoltati in primavara sunt mult mai dulci
decat cei din toamnă datorită transformării amidonului în substanţe
dulci. Este de ştiut faptul că napii iernează foarte bine în sol în
regiunile reci.
Este recomandat în astenii, tonic, antiseptic, gută, diabet, dispepsie, reumatism. Tuberculii sunt folosiţi ca materie primă în industria spirtului (din 100 kg rezultă 7 - 10 kg alcool şi circa 60 kg borhot) dar şi în fabricarea dulciurilor.
Este recomandat în astenii, tonic, antiseptic, gută, diabet, dispepsie, reumatism. Tuberculii sunt folosiţi ca materie primă în industria spirtului (din 100 kg rezultă 7 - 10 kg alcool şi circa 60 kg borhot) dar şi în fabricarea dulciurilor.
Particularităţi botanice şi biologice: Plantă perenă, care
formează în sol organe vegetative, în mod asemănător cartofului.
Sistemul radicular pătrunde până la 50-80 cm adâncime. Tuberculii sunt
cărnoşi, de diverse forme (sferici, ovali, piriformi, fusiformi), culori
(albă, galbenă, roz, roşie sau albăstruie). Topinamburul formează
tulpini înalte de 1-3 m, cilindrice, aspru păroase şi ramificate in
partea superioară. În condiţiile din ţara noastră înflorirea e târzie
iar florile nu fructifică. Seminţele nu ajung la maturitate, motiv
pentru care topinamburul se înmulţeşte prin tuberculi.
Exigenţe ecologice: Este rezistent la temperaturile scăzute din
iarnă, motiv pentru care poate ierna în sol. Pretenţiile faţă de sol
sunt mici, rezultate bune se obţin pe solurile nisipo-argiloase din
luncă, afânate, revene, bogate în humus şi calciu, cu pH 6-7,5. Nu
suportă solurile grele, prea umede şi reci.
Cultivare:
- Comun - cu tuberculi mici, de culoare roşiatică şi de formă neregulată.
- De Egipt - cu tuberculi mici, de culoare galbenă şi de forma regulată.
- Roşu - cu tuberculi de culoare roşiatică, puţin bronzată, piriformi.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc Compact, iar în alte ţări se cunosc soiurile Fuseau şi New White.
Tehnologia culturii: Se plantează toamna târziu sau primăvara
devreme la 70 - 80 cm între rânduri şi la 40 - 50 cm între plante, în
cuiburi la o adâncime de 10 - 15 cm. Pentru înfiinţarea unui hectar e
necesară cantitatea de 900 – 1200 kg tuberculi.
Boli: Uneori topinamburul poate fi atacat de anumite boli ca Sclerotinia libertiana şi Botrytis cinerea care produc numeroase pete brune pe toate organele plantelor până la distrugerea lor completă. Se previn prin respectarea rotaţiei culturilor şi înlăturarea plantelor infectate. Toamna târziu se taie tulpinile la 30 cm deasupra solului. Producţia la hectar este de 35-45 tone.
Boli: Uneori topinamburul poate fi atacat de anumite boli ca Sclerotinia libertiana şi Botrytis cinerea care produc numeroase pete brune pe toate organele plantelor până la distrugerea lor completă. Se previn prin respectarea rotaţiei culturilor şi înlăturarea plantelor infectate. Toamna târziu se taie tulpinile la 30 cm deasupra solului. Producţia la hectar este de 35-45 tone.
Sursă de seminţe bio în România:
Constantin Marius, TG Mures
Telefon: 0751 956 166
Email: mariusrc@yahoo.com
Preţuri orientative pentru tuberculi:
Între 5 – 50 kg la 5 ron/kg
Între 50 – 500 kg la 4 ron/kg
Între 500 – 5000 kg la 3 ron/kg
ruscuta de primavara
Scapa de tahicardie, insuficienta renala si cardiaca cu ruscuta de primavara
Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale
mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare
galben-auriu. Fructul este o poliachena.
In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente.
Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele.
Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc.
Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.
Uz intern:- partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii, nefrite cronice, obezitate, arteroscreloza - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.
Contraindicatii:- Se evita utilizarea plantei in cazul bolilor digestive si se foloseste doar cu recomandarea medicului in bolile cardiace. Neuscata, planta are efecte toxice.
In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente.
Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele.
Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc.
Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.
Uz intern:- partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii, nefrite cronice, obezitate, arteroscreloza - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.
Contraindicatii:- Se evita utilizarea plantei in cazul bolilor digestive si se foloseste doar cu recomandarea medicului in bolile cardiace. Neuscata, planta are efecte toxice.
Subscribe to:
Posts (Atom)